Constipatia reprezinta una din cele mai frecvente acuze gastrointestinale, dar este dificil de definit cu precizie. Dupa criteriul frecventei, se considera drept constipatie, eliminarea a mai putin de 3 scaune pe saptamana. In situatii de exceptie, chiar eliminarea a mai putin de 3 scaune pe saptamana poate fi considerata normala, daca nu este insotita de disconfort sau de dificultatea evacuarii.
Constipatia se caracterizeaza prin cantitatea redusa si consistenta crescuta a materiilor fecale, dificultatea defecatiei si senzatia evacuarii incomplete.
Constipatia rezulta fie din progresiunea prea lenta a bolului fecal prin colon: constipatia de transport, fie printr-o perturbare a evacuarii rectale: constipatia de evacuare, denumita dischezie.
Constipatia de retentie se instaleaza in cazul anomaliilor de volum ale colonului si rectului (megacolon, dolicocolon, megarect), care pot fi congenitale sau dobandite.
Constipatia prin obstructie se observa in stenozele colorectale si anale:polipi, tumori, boala Crohn, bride, compresiuni, etc.
Constipatia prin deficit de rezidii apare atunci cand continutul intestinal este redus sub limita stimularii motilitatii. Cel mai frecvent se datoreaza alimentelor cu continut redus de fibre vegetale (fibrele nefiind digerate si suferind un proces de hidratare in colon, maresc volumul continutului intestinal.
Consumul in exces al unor alimente bogate in tanin (afine), mucilagii (orez), calciu (branza), favorizeaza constipatia. La fel, reducerea globala a aportului de alimente (post, cura de slabire) duce la lipsa de stimulare a peristalticii colonului (miscarile de transport in masa devin mai rare si mai scurte).
In functie de contextul instalarii constipatiei, aceasta poate fi clasificata in:
-simptomatica (secundara), ce apare pe fondul unei boli si poate fi rezolvata odata cu aceasta; secundara functionala survine in bolile care afecteaza structurile nervoase si musculare parietale ale colonului si rectului;
-accidentala care survine in absenta unei boli cauzatoare;
-habituala (idiopatica) care este de fapt constipatia-boala si este cel mai frecvent tip de constipatie intalnit in tarile dezvoltate, find determinata de o serie de factori psihologici si fiziologici.
Manifestare clinica
In constipatia primara (habituala) istoricul este lung, uneori din copilarie sau de la pubertate, deseori din timpul graviditatii sau, se instaleaza la varste inaintate. Debutul constipatiei la nastere sau la prima copilarie sugereaza o anomalie congenitala. Frecventa scaunelor este variabila, cu interval intre emisii de cateva zile. Scaunul de constipatie are consistenta dura, este fragmentat sau fecalom, uneori acoperit cu sange provenind de la hemoroizi sau fisuri anale, care fac dureroasa defecatia si prin contractii reflexe accentueaza constipatia. Prezenta sangelui si a durerii la defecatie pot fi insa manifestarea unei boli organice reprezentand cauza si nu consecinta constipatiei.
Constipatia poate evolua timp indelungat fara simptome. In perioada de manifestare bolnavii acuza dureri abdominale insotite de balonari care cedeaza prompt dupa emisia de scaun. Alte simptome dispeptice care se pot asocia sunt inapetenta sau anorexia, senzatia de plenitudine, greturile, dispepsia biliara. Restrictiile alimentare autoimpuse pot agrava constipatia. Bolnavii cu labilitate psihica dezvolta reactii anxioase , depresive sau obsesive. Pot aparea simptome ca cefalee, transpiratii, insomnie, subfebrilitati.
Evolutii si complicatii
Complicatiile constipatiei sunt mai frecvent locale, colorectale, colite, sigmoidite si rectite catarale, colon iritabil, diverticuloza, pericolita, fisuri anale, prolaps rectal, hemoroizi, ocluzie-mai ales la varstnici prin fecalom. Pot aparea complicatii abdominale extra-colorectale: hernii, eventratii, dichinezii biliare, infectii urinare sau, complicatii generale: neuroza astenica, cancerofobie, cefalee, migrena, anemie, alergie alimentara.
Tratamentul constipatiei trebuie individualizat, luand in consideratie varsta pacientului, durata si severitatea constipatiei, factorii potentiali care au generat constipatia.
Combaterea constipatiei se realizeaza printr-o serie de masuri generale, privitoare la regimul alimentar si stilul de viata si prin masuri farmacologice.
Prevenirea constipatiei
- hrana completa, predominanta alcalina si bogata in fibre, legume crude, fructe prospete si sub forma de sucuri: morcovi, portocale, piersici, struguri, rubarba, prune, coacaze, dimineata si intre mese
- mancati incet si imbibati bine cu saliva hrana
- nu amanati niciodata sa mergeti la toaleta, atunci cand aveti nevoie
-faceti exercitii complete, care intereseaza toate partile corpului, in scopul stimularii organelor interne
Produse naturale CaliVita recomandate
Pure Yucca : 1-1-1
Fat Absorber (Super Fat Abs.) : 1-1-1
Acidophillus : 1-1-1
Digestive Enzymes : in timpul meselor principale
Digest Ease : 1-1-1
Nopalin : 1-1-1
Ocean 21 : 1-0-1
*apa : 2l/zi
Alte recomandari si masuri de auto-asistenta
- nu folositi niciodata laxative de sinteza! Pe langa efectele lor secundare, acestea slabesc peretele rectal si devin in timp din ce in ce mai putin eficiente, incat sunteti obligati sa mariti doza. Intervine fenomenul de obisnuinta, intestinele devin tot mai lenese, laxativele mentin raul, in loc sa vindece
- mananca prune uscate tinute 8 ore in apa, 10-15 bucati pe zi, pot restabili tranzitul intestinal
- consuma fructe uscate: prune, caise, smochine, stafide inmuiate in apa si bea apa in care au fost inmuiate fructele
- ia cate o lingurita cu miere de 3 ori pe zi, de preferat cu suc de mere
- ia zilnic doua linguri cu ceapa tocata amestecata cu ulei de masline
- bea in fiecare dimineata o cana de decoct de crusin
- pune in mancarea de la masa de seara, o lingura cu ulei de masline
- ia dimineata pe stomacul gol, 2-3 linguri de tarate de grau puse de seara la inmuiat intrun pahar de lapte sau apa
- bea de doua ori pe zi cate o cana cu suc de varza acra, are efecte similare cu cele ale laxativelor
- consuma pe stomacul gol morcovi rasi sau un pahar de suc de morcovi
- fierbe 30 de minute coaja de la o portocala prospata, arunca apa si mai fierbe coaja 20 de minute si indulceste lichidul cu 20 g de miere; bea aceasta licoare pe stomacul gol sau la 3 ore dupa cina
- clisma, o data pe zi: un litru de apa calduta, la care se adauga o lingurita de sare, ceai de musetel sau glicerina
- bai de sezut
- supozitoare cu glicerina si carbogazoase
- cataplasme reci pe regiunea abdominala, de doua ori pe zi, aplicate cate 3 ore aproximativ, de fiecare data, sau in timpul noptii
- exercitii de relaxare, frectii si masaje prin malaxarea zonei inferioare a abdomenului, presopunctura
- ceaiuri cu efect mai usor: nalba-mare, nalba, urzica cruda sau fiarta cu lapte, coada-calului
- semintele de in contin mucilagiu, o substanta cu proprietati lubrifiante si deci capabila sa faciliteze scaunul: o lingurita de seminte de in la doua cani de lichid
- beti apa argiloasa timp de 10-15 zile: o lingurita la jumatate de pahar de apa
- mergeti in fiecare zi, la aceeasi ora, la toaleta, reduce refluxul de defecare
- cand constipatia persista, cand masurile de auto-asistenta raman fara efect, cand constipatia alterneaza cu diareea, trebuie sa mergeti neaparat la medic.
|
